Viata monahala inseamna un mod special de a cauta desavarsirea crestina, iar rugaciunea si munca sunt indeletnicirile de capatai ale calugarilor in pelerinajul lor pe calea mantuirii. Pe langa respectarea ceasurilor de rugaciune randuite, parintii imbunatatiti duhovniceste unesc permanent in mod armonios rugaciunea cu munca. De altfel, monahii din toate timpurile fac aceasta. Nu fac exceptie maicile de la Samurcasesti si cele de la Ghighiu.
Pentru a afla cate ceva despre programul zilnic de rugaciune si de munca al monahiilor din Arhiepiscopia Bucurestilor, am poposit mai intai la Manastirea Samurcasesti. Ajunsi dimineata, imediat dupa terminarea Sfintei Liturghii, ne-a intampinat maica stareta, stavrofora Lucia Bostan, care ne-a marturisit cu mare bucurie ca toate monahiile pastreaza randuiala slujbelor mostenita cu sfintenie de-a lungul celor 200 de ani de existenta a asezamantului.
De la trandafiri la ceapa, rosii si pomi fructiferi
Incantati de gradina de flori, primitoare, din fata bisericii, Maica Lucia ne-a spus ca tot ce vedem aici este rodul muncii celor 48 de monahii. Fiecare maica are ascultarea ei: la gradina, la flori, la atelierul de lemnarie, la gospodarie, la bucatarie. Fiecare moment din viata calugarului trebuie sa fie ocupat.
Ravnitoarele maici de la Samurcasesti se trezesc la ora 5:00, iar dupa pravila personala si randuirea chiliei, in mai putin de jumatate de ora, aleea care duce spre biserica devine un furnicar. Maicile merg mai intai la slujbele diminetii, incununate cu Sfanta Liturghie, savarsite de catre cei doi preoti-duhovnici ai manastirii. Dupa slujba, maicile merg la ascultarile lor, cu rugaciunile permanent in minte. In vremea activitatilor gospodaresti, observi cum monahiile mai imbunatatite isi misca discret buzele, implinindu-si pravila pastrata de la inaintasele purtatoare ale hainei ingeresti: de 10 ori "Miluieste-ma, Dumnezeule", de 15 ori "Tatal nostru", de nenumarate ori "Doamne, Iisuse Hristoase..." . "Sunt foarte multe maici cu spirit jertfelnic si rugatoare, fara de care nu ar exista manastirea. Acest loc nu sufera neoranduiala, pentru ca acolo unde nu este randuiala se intampla ispite care pot sminti o lume intreaga", ne mai spune maica stareta, care ingrijeste cu mainile sale gradina staretei plina de trandafiri. Prin lucrul zilnic in gradina si livada manastirii, maicile isi asigura painea cea de toate zilele, ca si pe cea a pelerinilor care le calca pragul. Am plecat incantati, dupa ce am vazut monahiile la diferite munci si indulciti de prajiturile minunate cu care ne-au ospatat. De acum, pasii ne poarta spre Manastirea prahoveana Ghighiu.
Ghighiu, un rai de campie cu solare
De indata ce treci de poarta manastirii din Ghighiu cu hramul "Izvorul Tamaduirii", de langa Ploiesti, pasesti spre o oaza de liniste, un adevarat colt de Rai in campie, unde esti chemat la rugaciune si meditatie, ca rod al frumusetii locului impletit cu vrednicia maicilor. Aleile ce serpuiesc prin curtea sfantului asezamant sunt marginite de flori viu colorate, iar chiliile monahiilor abia se mai zaresc prin desisul florilor de muscate de la ferestre.
Viata monahala se imparte la Ghighiu armonios intre cele doua coordonate ale monahismului, rugaciunea si munca, doua arme puternice, de folos pe calea desavarsirii. De la primele ore ale diminetii, toata obstea celor 50 de maici participa la Sfanta Liturghie, dupa care fiecare merge la ascultarea la care este randuita. Fie ca este vorba de munca intr-unul din ateliere, fie ca este vorba de munca la gradina de zarzavaturi, in livada sau la animale, fiecare maica munceste pana la orele pranzului, cand la trapeza suna clopotul de masa. Masa este urmata de o scurta pauza in care maicile citesc rugaciuni sau lectureaza din carti duhovnicesti, iar la ora 14:00, se intorc la ascultarile lor pana seara. Maicile randuite se aduna din nou in biserica la Vecernie, la ora 17:00, iar de la 19:00 pana la 21:00 participa la Utrenie.
Cine nu munceste sa nu manance
"Este si pacat sa nu muncesti. Si apoi, spune Sfantul Apostol Pavel, cine nu munceste nici sa nu manance. Munca intr-o manastire este foarte importanta, alaturi de rugaciune, fiind cele doua coordonate dupa care se ghideaza toata viata monahala. Este adevarat ca nu poti sta toata ziua in genunchi sa te rogi, pentru ca nici nu ai putea sa te concentrezi la atata rugaciune, insa poti sa muncesti si sa rostesti in gand rugaciunile pe care le stii pe de rost, sau Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma", ne spune maica stareta Eupraxia Neacsu.
Aproape fiecare obste de manastire se intretine din rodul obtinut din livezile si terenurile cu legume, din vinderea produselor animaliere, din productia de la ateliere.
Pe cele cateva hectare de terenuri ale Manastirii Ghighiu maicile au amenajat solare pentru rosii, castraveti, varza, ardei si vinete, necesare pentru trapeza manastirii. La toamna, harnicele maici de la Ghighiu vor face si conserve pentru iarna din produsele recoltate din gradina de legume.
50 de maici si tot atatea misiuni
Am vazut cum se intind frumos ordonate straturile cu ceapa, ardei si vinete, ce sunt udate de un sistem de irigatii, sub supravegherea maicilor, care au si grija sa nu apara buruienile printre zarzavaturi. Langa ele, lanul cu porumb se intinde cat privesti cu ochii, iar in zare se vad siluetele ostenitorilor care prasesc, chiar daca temperatura imbie mai degraba la cautarea umbrei si a unui pahar cu apa rece decat sa manuiesti sapa sub arsita soarelui.
"Tot ceea ce producem, folosim pentru consum propriu, pentru ca pe langa obstea de 50 de maici, avem si muncitorii care lucreaza in manastire, femeile de la Penitenciarul Targsor ce lucreaza la noi si pelerinii care doresc sa petreaca un timp in atmosfera de rugaciune si munca de la manastire. Pe langa terenurile cu zarzavaturi, avem o livada cu pruni si, de curand, caisi si piersici. Crestem si cateva vaci pentru lapte, iar acum, in perioada postului, strangem laptele si facem branza pentru cand vom iesi din post", ne-a mai spus maica stareta.
Pe langa munca agricola, in atelierele manastirii prind viata frumoase vesminte preotesti brodate de mainile priceputelor maici. Cand am mers noi, lucrau vesminte pentru preotii din patru protopopiate din jur. Manastirea mai detine si un atelier in care se produc pulovere si veste de lana. În atelierul de pictura sunt restaurate icoane vechi, dar sunt pictate si icoane noi.
Samurcasesti si Ghighiu, doua manastiri in care viata pare copiata dupa ravna albinelor. Numai ca maicile mai culeg si polenul dulce din rugaciunile cu care impletesc munca lor pentru traiul zilnic.
"Timpul petrecut in rugaciune si in munca este un timp al mantuirii"
"Principiul monahismului "Ora et labora" este actual, dar in acelasi timp vine dintr-o veche traditie, iar multi monahi rugatori pretuiesc in mod special timpul, nerisipindu-l. Duhovnicii recomanda monahilor ca atunci cand sunt la ascultari sa rosteasca rugaciunea lui Iisus, Psalmul 50 si alte rugaciuni de pocainta. Doar acest timp este castigat de noi, cel care il petrecem in rugaciune si in lucruri folositoare. Monahul care lucreaza la gradina pentru folosul obstii si pentru pelerinii care vin in manastire pretuiesc cu adevarat timpul. Atunci cand nu ne rugam si nu facem ceva folositor, cand nu il ajutam pe aproapele, cand petrecem timpul in departare de Dumnezeu si in pacate, nu castigam timpul pentru vesnicie, ci il risipim. Timpul petrecut in rugaciune si in munca este un timp al mantuirii", ne-a declarat parintele arhimandrit Timotei Aioanei, mare eclesiarh al Catedralei patriarhale si Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucurestilor.
diac. Ciprian Bara si Silviu Dascalu
Sursa: ziarullumina.ro
